NON TI MUOVERE!
Pauza. Lunga. Din adancuri. Dintre obstacole. Catre iubire
Zambim. Nesiguri. De la nastere. Dintre gratii. Catre speranta..
Intindem mana. Din inertie. Dintre valuri. Catre infinit
Iubim. Cu totul. Dintre lacrimi. Catre moarte
Ne taiem in felii sa ii ajunga pentru intreaga lui viata. El ni se da cu totul pentru ca stie ca totul se va termina rapid. Se cunoaste. Dar noi nu apreciem asta. Noi il speriem ca niste leoaice care il insfaca si nu mai vor sa dea drumul prazii. Il inchidem. In noi, in el, in cusca obsesiva a unui sentiment care se deterioreaza prin diluare.
E un tablou din care el coboara regeste in fata noastra depunand toate armele. Pana la urmatoarea batalie.
De ce vrem sa il instrainam de menirea lui? De ce sa il insetam fara rost, facandu-l sa isi piarda seva menita sa ne hraneasca pe noi, pe mine, pe tine, pe urmatoarea…
E un covor de aur pe care el ti-l asterne la picioare. Nu-l călca. Intinde-te. Rostogoleste-te. Absoarbe tot ce ti-e dedicat. Pentru ca asta e TOT.
Goleste-l. Nu-l invinui ca dupa golire, se va reumple. Pentru altcineva. Te-ai hranit suficient. Pentru toata viata.
Si pentru apoi…
